„Dacă au trecut suficienți ani, dosarul se închide.” Este o idee des întâlnită, dar care nu se aplică tuturor infracțiunilor. Pentru unele fapte, legea nu permite înlăturarea răspunderii penale prin prescripție. Pentru altele, termenul există, însă începe să curgă mai târziu, de exemplu atunci când victima devine majoră.
Omorul, violul, traficul de persoane și proxenetismul se află astăzi printre infracțiunile imprescriptibile. Totuși, ele nu au intrat în această categorie în același moment, iar regula actuală nu se aplică automat oricărei fapte din trecut. Pentru a afla ce lege guvernează un dosar, trebuie verificate data faptei, modificările legislative și, după caz, legea penală mai favorabilă.
Ce înseamnă că o infracțiune este imprescriptibilă?
În mod obișnuit, împlinirea termenului de prescripție înlătură răspunderea penală. Dacă infracțiunea este imprescriptibilă, simpla trecere a timpului nu produce acest efect, chiar dacă au trecut mulți ani de la faptă.
Aceasta nu înseamnă că persoana cercetată este automat vinovată sau că dosarul nu poate fi închis pentru alte motive. Acuzația trebuie în continuare dovedită, cu respectarea drepturilor procesuale, iar lipsa probelor sau inexistența faptei sunt probleme distincte de prescripție.
Regula și excepțiile sunt prevăzute de art. 153 din Codul penal.
Care sunt infracțiunile care nu se prescriu în prezent?
Art. 153 alin. (2) Cod penal cuprinde trei categorii:
| Categoria | Infracțiunile vizate |
|---|---|
| Genocid, crime contra umanității și crime de război | Imprescriptibile indiferent de data la care au fost comise, potrivit lit. a) |
| Omor și fapte intenționate urmate de moartea victimei | Omorul și omorul calificat, prevăzute de art. 188 și 189, precum și infracțiunile intenționate urmate de moartea victimei, potrivit lit. b) |
| Infracțiunile enumerate expres la lit. c) | Sclavia, traficul de persoane, traficul de minori, proxenetismul, violul, violul săvârșit asupra unui minor, agresiunea sexuală, agresiunea sexuală săvârșită asupra unui minor și tortura |
Ultima categorie corespunde articolelor 209–211, 213, 218, 218¹, 219, 219¹ și 282. Enumerarea este importantă: nu orice faptă gravă, nu orice infracțiune sexuală și nu orice infracțiune împotriva unui minor este imprescriptibilă.
De exemplu, pornografia infantilă nu apare în această listă, însă poate intra sub regula specială privind începerea termenului la majoratul victimei. De asemenea, uciderea din culpă nu trebuie confundată cu omorul sau cu o faptă intenționată urmată de moartea victimei. Încadrarea juridică exactă schimbă analiza.
De când nu se mai prescriu aceste infracțiuni?
Lista a fost extinsă în mai multe etape. Datele de mai jos sunt cele de la care modificările au început să producă efecte, nu doar datele la care legile au fost adoptate.
| Data relevantă | Ce s-a schimbat |
|---|---|
| 23 martie 2012 | Legea nr. 27/2012 a introdus în vechiul Cod penal imprescriptibilitatea omorului și a infracțiunilor intenționate urmate de moartea victimei, inclusiv pentru fapte anterioare pentru care prescripția generală sau specială nu era împlinită |
| 1 februarie 2014 | A intrat în vigoare actualul Cod penal. Art. 153 a preluat regimul privind genocidul, crimele contra umanității și de război, precum și cel referitor la omor și faptele intenționate urmate de moartea victimei |
| 2 noiembrie 2020 | Legea nr. 217/2020 a introdus la art. 153 alin. (2) lit. c) violul și infracțiunea denumită atunci „actul sexual cu un minor”, prevăzute de art. 218 și 220 |
| 5 iulie 2021 | Legea nr. 186/2021 a extins lista la sclavie, trafic de persoane, trafic de minori, proxenetism, agresiune sexuală și tortură, alături de infracțiunile deja incluse |
| 1 ianuarie 2024 | Reforma realizată prin Legea nr. 217/2023, cu modificările aduse prin Legea nr. 424/2023, a reorganizat infracțiunile sexuale privind minorii. Lista trimite acum și la art. 218¹ și 219¹, iar vechiul art. 220 a fost abrogat |
Cronologia rezultă din Legea nr. 27/2012, Legea nr. 217/2020, Legea nr. 186/2021 și Legea nr. 217/2023, în forma modificată prin Legea nr. 424/2023.
Pentru genocid, crime contra umanității și crime de război, anul 2014 nu reprezintă începutul istoric al imprescriptibilității. Tabelul indică intrarea în vigoare a actualului Cod, iar textul prevede expres că regula operează indiferent de data comiterii.
Proxenetismul este imprescriptibil din 2021. Dar o faptă din 2017?
Proxenetismul a fost inclus între infracțiunile imprescriptibile din 5 iulie 2021. Pentru o faptă anterioară, această modificare nu înlătură automat posibilitatea prescripției. Trebuie analizată succesiunea legilor penale și stabilit care dintre ele este mai favorabilă în situația concretă.
Să presupunem că o acuzație privește exclusiv fapte din 2017, judecate după modificarea din 2021. Nu este suficient să fie citit textul actual al art. 153 și să se concluzioneze că prescripția este exclusă. Legea anterioară, care permitea prescripția, trebuie inclusă în comparația cerută de art. 5 Cod penal.
Există și practică recentă în acest sens. Prin Sentința nr. 111 din 23 iulie 2026, Judecătoria Sinaia a dispus încetarea procesului penal pentru o acuzație de proxenetism privind fapte din 2017, reținând, între altele, caracterul mai favorabil al reglementării anterioare Legii nr. 186/2021. Textul consultat prevede drept de apel, astfel că exemplul privește soluția primei instanțe, fără a o prezenta ca definitivă sau obligatorie pentru alte dosare.
Dacă activitatea imputată s-a desfășurat pe o perioadă mai lungă, care depășește data modificării, analiza se schimbă. În cazul infracțiunilor continue sau continuate, nu este suficientă izolarea primului act și aplicarea mecanică a legii de la acea dată.
Cum se aplică legea penală mai favorabilă în materia prescripției?
Art. 5 Cod penal impune aplicarea legii penale mai favorabile atunci când, între săvârșirea infracțiunii și judecarea definitivă a cauzei, au intervenit una sau mai multe legi penale. Comparația poate include și o lege intermediară, care a fost în vigoare doar o perioadă, chiar dacă nu mai este legea actuală.
În această evaluare contează și prescripția. O reglementare care permite înlăturarea răspunderii prin trecerea timpului poate fi mai favorabilă decât una care declară aceeași infracțiune imprescriptibilă.
Comparația se face însă global. Nu se poate lua pedeapsa mai mică dintr-o lege și termenul ori regula de calcul mai convenabilă din alta, pentru a construi o combinație care nu a existat în legislație. Aceasta este cerința stabilită prin Decizia CCR nr. 265/2014, iar aplicarea sa inclusiv în materia prescripției a fost confirmată de Decizia ÎCCJ nr. 21/2014.
De aceea, două dosare privind infracțiuni cu aceeași denumire pot avea rezultate diferite. Data și durata faptelor, vârsta victimei, încadrarea juridică, legile succesive și eventualele cauze de întrerupere ori suspendare trebuie analizate împreună.
De ce omorul are o regulă specială pentru faptele mai vechi?
Pentru omor și infracțiunile intenționate urmate de moartea victimei există o dispoziție tranzitorie expresă. Legea nr. 27/2012 a prevăzut că imprescriptibilitatea privește și faptele anterioare pentru care termenul de prescripție, generală sau specială, nu era împlinit la intrarea în vigoare a noii reguli.
Prin urmare, o faptă de omor comisă înainte de 23 martie 2012 poate fi imprescriptibilă dacă răspunderea penală nu era deja prescrisă la acea dată. Nu trebuie presupus că toate omorurile anterioare anului 2012 rămân prescriptibile și nici că legea a reactivat răspunderea deja stinsă prin prescripție.
Actualul art. 153 alin. (3) păstrează această soluție pentru categoria de la alin. (2) lit. b). Constituționalitatea dispozițiilor a fost confirmată, în raport cu criticile analizate, prin Decizia CCR nr. 473/2018.
Această regulă specială nu trebuie extinsă la lista de la lit. c). Textul alin. (3) nu face trimitere la proxenetism, trafic sau la celelalte infracțiuni introduse ulterior în această listă. Pentru ele, simplul fapt că termenul nu era împlinit în 2020 ori 2021 nu justifică preluarea automată a regimului special al omorului.
Când începe prescripția la împlinirea vârstei de 18 ani?
Art. 154 alin. (4) reglementează o situație diferită de imprescriptibilitate. Pentru anumite infracțiuni de trafic și exploatare a persoanelor vulnerabile și contra libertății și integrității sexuale, care nu intră în lista de la art. 153 alin. (2) lit. c), precum și pentru pornografia infantilă, săvârșite față de un minor, termenul începe să curgă când victima devine majoră.
Dacă minorul decedează înainte de majorat, textul stabilește ca moment de început data decesului.
Un exemplu îl poate constitui o faptă de pornografie infantilă săvârșită față de o victimă minoră, în condițiile art. 154 alin. (4). Termenul există, dar punctul său de plecare este amânat. Situația este diferită de violul săvârșit asupra unui minor, inclus astăzi în categoria infracțiunilor imprescriptibile.
Nici aici nu este suficientă consultarea formei actuale. Regula a avut următoarea evoluție:
- Din 1 februarie 2014, art. 154 alin. (4) privea infracțiunile contra libertății și integrității sexuale săvârșite față de un minor.
- Din 23 mai 2016, OUG nr. 18/2016 a adăugat infracțiunile de trafic și exploatare a persoanelor vulnerabile și pornografia infantilă.
- Din 2 noiembrie 2020, Legea nr. 217/2020 a exceptat violul și actul sexual cu un minor, devenite imprescriptibile, dar noua redactare nu a mai cuprins traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile și pornografia infantilă.
- Din 29 noiembrie 2020, Legea nr. 274/2020 a reintrodus aceste categorii.
- Din 5 iulie 2021, Legea nr. 186/2021 a formulat excepția prin trimitere la întreaga listă de la art. 153 alin. (2) lit. c).
Această succesiune se verifică în OUG nr. 18/2016, Legea nr. 217/2020, Legea nr. 274/2020 și Legea nr. 186/2021.
Intervalul 2–28 noiembrie 2020 merită, așadar, verificat în dosarele pentru care acea redactare poate constitui o lege intermediară mai favorabilă. Nu rezultă că toate aceste cauze sunt prescrise. Trebuie comparate reglementările în ansamblu și calculat termenul potrivit legii aplicabile.
Ce prevede art. 154 alin. (3) pentru infracțiunile progresive?
La o infracțiune progresivă, rezultatul se agravează în timp fără o nouă intervenție a autorului. Art. 154 alin. (3) stabilește că termenul începe de la acțiune sau inacțiune, dar durata sa se determină în raport cu pedeapsa corespunzătoare rezultatului definitiv produs.
De exemplu, o leziune poate avea urmări care se agravează ulterior. Momentul rezultatului definitiv este relevant pentru încadrare și pentru pedeapsa de referință, însă nu mută automat începutul prescripției la data acelei agravări.
Regula este cuprinsă în actualul Cod penal de la intrarea sa în vigoare, la 1 februarie 2014. Ea privește calculul prescripției și nu instituie o categorie nouă de infracțiuni imprescriptibile. Dacă fapta intră în art. 153 alin. (2), de exemplu o infracțiune intenționată urmată de moartea victimei, trebuie analizată mai întâi acea excepție.
Întrebări frecvente
Toate infracțiunile sexuale sunt imprescriptibile?
Nu. Legea enumeră anumite infracțiuni, între care violul și agresiunea sexuală, inclusiv formele privind minorii. Pentru alte incriminări pot exista termene de prescripție, uneori cu început amânat până la majoratul victimei. Denumirea generală „infracțiune sexuală” nu este suficientă pentru un răspuns.
O lege nouă poate reactiva răspunderea deja prescrisă?
Extinderile din 2020 și 2021 nu trebuie tratate ca o reactivare a răspunderii deja prescrise. Un exemplu recent este Încheierea nr. 721 din 2 octombrie 2026 a Judecătoriei Zalău, definitivă potrivit textului consultat. Într-o cauză privind o faptă reclamată ca fiind săvârșită în anul 2000, instanța a analizat legea mai favorabilă și a reținut că modificările ulterioare nu înlătură prescripția deja împlinită. Hotărârea ilustrează o aplicare concretă, fără a avea caracter obligatoriu pentru alte instanțe.
Abrogarea art. 220 înseamnă că faptele vechi nu mai sunt pedepsite?
Nu rezultă automat acest lucru. Reforma aplicabilă din 1 ianuarie 2024 a reorganizat incriminările referitoare la faptele sexuale asupra minorilor. Trebuie verificat dacă fapta concretă rămâne incriminată prin noile texte și care este legea penală mai favorabilă. Schimbarea numărului articolului nu echivalează, prin ea însăși, cu dezincriminarea.
Prescripția răspunderii și prescripția executării pedepsei sunt același lucru?
Nu. Prima privește posibilitatea tragerii la răspundere penală, iar a doua privește executarea unei pedepse deja stabilite definitiv. Au reguli distincte, prevăzute de art. 153 și, respectiv, art. 161 Cod penal. Lista de la art. 153 alin. (2) lit. c) nu trebuie transferată automat în materia executării pedepsei.
Ce trebuie verificat înainte de a spune că un dosar este prescris?
Răspunsul începe cu stabilirea exactă a faptei și a perioadei în care aceasta ar fi fost săvârșită. Urmează încadrarea juridică, vârsta victimei și compararea legilor care s-au succedat până la judecarea definitivă. Dacă infracțiunea este prescriptibilă potrivit legii aplicabile, trebuie calculate termenul și efectele eventualelor cauze de întrerupere ori suspendare.
Pentru persoana vătămată, aceasta înseamnă că trecerea multor ani nu exclude automat posibilitatea unei cercetări penale. Pentru persoana acuzată, înseamnă că simpla includere a unei infracțiuni în lista actuală nu înlătură analiza legii mai favorabile. Data faptei și istoricul legii pot conta la fel de mult ca denumirea infracțiunii.
Dacă întrebarea privește și alte modalități prin care se poate încheia un proces penal, am explicat separat diferențele dintre retragerea plângerii, împăcare și mediere. Pentru verificarea unei situații concrete, analiza pornește de la actele dosarului și de la cronologia faptelor, în cadrul asistenței juridice în materie penală.